sâmbătă, 8 mai 2010

Note de lectura - Mircea Eliade ( Jurnal 1941-1969 )

A fost botezat la vârsta matura. Ceremonia l-a dezamagit. Si totusi când preotul i-a facut semnul crucii cu untdelemn pe frunte a simtit "ceva". A plecat apoi singur pe strada. Si a "simtit" cum crucea cobora de pe frunte pe inima si devenea luminoasa. S-a înseninat. De atunci, când este trist sau disperat e destul sa evoce crucea interiorizata, pentru a simti "pace si forta".

Coloana lui Brâncusi. Artistul o considera axis mundi - stâlpul cosmic care sustine Cerul si face posibila comunicarea între Cer si Pamânt. O coloana prin care se poate ajunge la Cer. Dupa aceasta capodopera, Brâncusi - desi va mai trai alti 20 de ani - nu va mai crea nimic vrednic de geniul sau.

Sf. Augustin (Sermo suppositus) si interpretarea uluitoare a mortii lui Iisus pe Cruce înteleasa ca o nunta. 
"Asemenea unui mire, Cristos veni pe patul nuptial al Crucii si, urcând-o, a împlinit nunta. Si, când a auzit suspinul creaturii, cu dragoste s-a daruit pe sine supliciului în locul miresei sale, astfel unindu-se pentru totdeauna cu femeia".

Omul, facut din tarâna, este totusi desprins din soare. Pamântul s-a rupt din soare înaintea omului, si gestul acesta a devenit într-un anumit sens modelul exemplar al tuturor "caderilor" si "ratacirilor" umane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu