Nu se închina comercialului, nu surâde înţelegator cinefilului grabit. Filmul dureaza 146 minute, regizorul nefiind preocupat sa ne explice rapid ceea ce doreste sa ilustreze pe pelicula.
Ne face participanţi activi. Construieste meticulos edificiul demonstraţiei sale ultime. Ne ofera timp sa putem înţelege, sa putem diseca, sa putem adauga propriile caramizi. Zi dupa zi.
Sase zile. Un fel de facere-a-lumii inversa, brusc în criza de timp. Clepsidra vieţii reîntoarsa spre origini.
Au fost odata ca niciodata ...Binele, Extraordinarul, Nobilul, Mãreţia.
Traseul invers se deruleaza lent, ca moartea de lent: cariile nu mai scobesc lemnul, calul refuza sa se miste, sa manânce, sa bea, fântâna seacã, lumina se retrage din lume, focul se stinge ... In faţa morţii absolute ...doar Omul se încãpãţâneazã sa-si continue rutina zilnicã ...
Secvenţe (motto al filmului)
"In Torino, pe data de 3 Ianuarie a anului 1889,
Friedrich Nietzsche iese de la numarul sase de pe strada Carlo Alberto,
Poate pentru a face câţiva pasi, sau poate pentru a merge la oficiul postal pentru a-si ridica posta.
Nu foarte departe de el, sau într-adevar foarte departe de el, un birjar avea necazuri cu calul lui încapaţânat.
In ciuda îndemnurilor sale calul nu vroia sa se miste,
cât despre birjar...îsi pierde rabdarea si pune biciul pe el.
Nietzsche ajunge în mulţime si pune capat brutalei scene a birjarului,
care în acel moment spumega de furie. Robustul si mustaciosul Nietzsche
sare pe neasteptate în trasura si se arunca cu braţele si îl apuca de gât pe cal,
plângând în hohote.
Vecinul lui îl ia acasa, unde zace nemiscat si în tacere
vreme de doua zile în pat, dupa care pronunţa celebrele sale ultime cuvinte,
"Mutter, ich bin dumm,"
"Mama, sunt nebun!"
si mai traieste vreme de zece ani într-o nebunie blânda,
sub îngrijirea mamei si a surorilor sale.
Despre cal, nu mai stim însa nimic."
