"Spring, Summer, Fall, Winter... and Spring" in regia lui Kim Ki Duk, este un adevarat poem despre viata, despre alegeri, despre destin. Impartit in segmente, fiecare segment avand numele unui anotimp, este ca o plimbare pe carari batatorite, dar mereu in schimbare in functie de anotimp, pe care vei gasi mereu ceva frumos de vazut, de simtit, de invatat.
Spring, e ca un basm frumos, povestit in imagini de-o frumusete coplesitoare. Este despre lumea copilariei cu descoperirile ei, cu lectii despre viata, cu prima greutate atarnata de suflet in urma primei greseli care nu mai poate fi reparata.
Vara povesteste despre iubire, despre pierderea si regasirea de sine, despre sufletul care atunci cand isi gaseste pacea, intareste si trupul: "When she finds peace in her soul, her body will return to health."
Daca Primavara curge frumos, calm, intr-o insiruire de metafore vizuale care incanta in egala masura ochiul si sufletul, Toamna si Iarna, se consuma intr-un ritm alert, apartin unui timp care lasa, totusi, omului matur, ragazul sa-si ispaseasca greselile, sa-si afle linistea. Toamna si Iarna povestesc despre patima, despre renuntare, despre intelepciunea de-a deosebi ceea ce te poate otravi, de ceea ce te poate vindeca, despre tot ce e zadarnicie sau adevar.
Un film care te transpune intr-un spatiu in care timpul curge in tacere, peste cei care lucreaza asupra echilibrului launtric, a celor care au inteles ca desavarsirea interioara nu e posibila fara grija fata de ceilalti, fara blandete si fara curajul de a-i lasa pe altii sa-si lase propriile urme in sufletul lor.
