Uneori am atatea sa spun dar nu reusesc mereu sa spun ce vreau. Norocul meu e ca mi-a dat Dumnezeu prieteni cu care reusesc sa comunic pe aceeasi lungime de unda. Daca vedeti ca incep sa bat campii, scoateti-ma afara si nu mai cititi ce am scris . :)
duminică, 7 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
am un buchet proaspat de albastrele pentru tine, blue:)
RăspundețiȘtergereeu ma rezum sa ard in interior, cuvintele ramanand in singuratatea inimii..dar cand e vorba de batut campii, bazeaza-te pe mine ,te voi insoti mereu:)
Bine ai venit, bluesummer.:) Sunt sigura ca sufletul tau sensibil si deschis spre frumos, va gasi cuvintele in care sa exprime ce simte. :)
RăspundețiȘtergere