Din Bucurestiul de altadata

preluat de pe blogul se crapa de ziua


Vrei sa ne-ntalnim sambata  seara
de G. Iosub(revista ''Orient Expres'' - Israel)


Vrei sa ne-ntalnim sambata seara... ?...intr-o carciumioara la Sosea

Asa suna refrenul unui binecunoscut cantec bucurestean.Numai ca la Sosea (se intelege Soseaua Kiseleff) nu sunt carciumioare.Exista doar localul numit Bufet, asezat la jumatate drumului dintre Piata Victoriei si Arcul de Triumf - care nu se poate numi carciumioara -ce are la strada o uriasa terasa ce poate deservi concomitent sute de clienti veniti sa-si potoleasca setea cu cate o halba vara, iar iarna in cladirea in stil neoromanesc care dateaza de la finele secolului XIX (cred ca e opera arhitectului Mincu), sa-si ostoiasca frigul cu o tuica sau un vin fiert.

E ''Pescarus'', restaurant select, unde se gasesc oricand delicateseca nisetru si morun la gratar, icre negre si de Manciuria etc., la preturi de asemenea ''selecte''. Peste drum, tot pe malul lacului, un restaurant, cu preturi mai moderate, isi insiruie mesele pana la mal. Exista si o braserie asezata la trepte de unde poti vedea intregul lac Herastrau.

Adevaratele carciumioare existau in toate cartierele. De cele mai multe ori o gradinita cu numai 6-7 mese, asezate la umbra unui copac si avand un gard vopsit in verde pe care se catara vitza de vie. Un tzambal si un viorist ce-ti canta la ureche romantze sau cantece de pahar, faceau parte din decor. Ce poate fi mai placut vara decat sa stai la o masa afara si un vantulet racoros sa-ti fluture camasa ?

Acestor carciumioare cu bolti de vitza, asezate printre case, le simteai prezentza de la distanta, datorita norului de fum care ducea pana departe mirosul de usturoi de la mititeii aflati pe gratar, unde gratargiul urmareste cu atentie felul cum bucatile lunguiete de carne rosietice se transforma, sub dogoarea jaratecului in ce s-ar parea a fi motiv de mandrie nationala : micii.

Existau si restaurante renumite pt gratarul lor dar si pt orchestrele lor de lautari vestiti. Este cunoscuta butada cu cei doi parveniti, elegant imbracati, care ies de la un concert simfonic de la Ateneu (unde mergeau nu pt a asculta muzica clasica, ci pt a fi vazuti), cand sotia ii spune sotului : ''Si acum sa mergem la Zisu pe Vacaresti sa mancam si sa ascultam muzica buna.'' !

Intr-adevar, pe Calea Vacaresti si pe strazile laturalnice se gaseau cele mai renumite restaurante pentru gratarul lor. Un vestit gratargiu ce se lauda cu mestesugul sau sustinea ca micii trebuie sa contina pe langa carnea de vaca si putina carne de oaie si usturoi cat cuprinde ; iar mititeii ca sa nu se arda trebuie scosi cu multa atentie de pe gratar,atunci cand sunt in ''stare de tzambal'', adica mititelul trebuie scos exact atunci cand, daca il lovesti cu furculita, e gata sa sara singur in farfurie.

Orchestrele...

Erau inainte de razboi restaurante renumite pt orchestrele lor. Daca treceai pe langa hotelul Bulevard, puteai auzi din restaurant Hora Stacato executata de orchestra Grigoras Dinicu. Pe Buzesti era o gradina de vara unde canta orchestra olteneascaa ''Fratilor Julea'', avandu-le ca soliste pe Mia Braia si Ioana Radu care cantau ''Doua viori canta-n noapte ca doua surori.''...La barul ''Arizona'' de pe Brezoianu canta Gica Petrescu, pe atunci tanar, nu ''Batranete, haine grele'', ci, ''Cele mai frumoase fete suntla Bucuresti''.

Pe Calea Vacaresti canta orchestra ''Fratilor Marcu'', care dupa razboi au plecat in Israel, avandu-l ca solist pe Dorel Livianu, concurentul lui Jean Moscopol. Pe Terasa de la ''Galeries Lafayette'' canta orchestra de jazz .''James Kook ''adusa din Anglia. La restaurantul hotelului Ambasador'' canta, imediat dupa razboi,renumita orchestra ''Joe Reininger'', avandu-l la pian pe Edmond Deda.

La ''Casa Ziaristilor'' canta orchestra arhitectilor, condusa de Fanciotti. Din gradina restaurantului ''Continental'' se auzea pana departe vocea cristalina a Mariei Tanase cantand ''Mi-am pus busuioc in par.''...La ''Capsa'', in 1945, Mara Milton lansa cele mai noi slagare americane.

Inainte de razboi, in fiecare seara, Radio Bucuresti transmitea in direct,dupa ora 10, de la cate un restaurant, in ambiantza respectiva, slagarele lansate de Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, Ely Roman,Malineanu, Stein (al carui cantec ''Sanie cu zurgalai'' a cucerit lumea), Giroveanu etc.

Apropos de Giroveanu : el mi-a povestit ca in anii '80 a scos la''Electrecord'' un disc cu cele mai cunoscute cantece ale lui, dar discul a fost dat la topit din cauza unui cantec intitulat ''Ce cauti tu in viata mea?''.Cenzura a socotit ca ar fi o aluzie la Lenuta Ceausescu, care ordonase Securitatii sa puna microfoane secrete pana si in casele demnitarilor partidului...Dar cate si mai cate restaurante bucurestene nu erau renumite pt serviciile lor, dar si pentru muzica oferita... Doresc sa-mi inchei amintirile nostalgice cu refrenul :''Hai acasa puisor / ca-n micuta carciumioara / din toti cati am fost aseara / n-am ramas decat noi doi''...