luni, 3 mai 2010

Moarte si viata

Un coleg asteapta nasterea celui de al doilea copil. In weekend îi moare tatal dupa o lunga suferinta. 
Evenimente naturale amandoua. Viata si moarte.

Viata. Care este sensul vietii ? Spunea un întelept (rezumând parca toata spiritualitatea universala): sensul vietii se desprinde dupa o viata traita în normalitate. Sensul vietii este chiar viata. Desigur, nu traita oricum.

Moartea. Sensul mortii ? (câteodata dupa o îndelunga agonie). Poate ca sa ne arate valoarea vietii.

Faimoasa întrebare - strigata uneori catre Dumnezeu: de ce mor oamenii buni ? 
Viata trece dincolo de întelesul strict individual. Noi parte a vietii. A unui corpus colectiv. Noi - indivizii - ca celule ale omenirii. "Caderea" nu este niciodata individuala. Evoluam împreuna. Suntem legati prin mii de fire invizibile.

3 comentarii:

  1. Imi place sa cred ca toate au un sens si nimic nu e intamplator.Cu ceva timp in urma, am lucrat intens la un proiect european.Cand mai erau trei saptamani pana la plecare in Italia, tara coordonatoare a proiectului, brusc mi-am schimbat directia si am nominalizat pe altcineva in locul meu sa faca deplasarea.Ruperi de ritm si directii mai am cand simt ca ceva nu e ok, fara sa stabilesc intotdeauna ce anume.Apoi mama s-a simtit rau, acuza dureri abdominale.Dupa balbaielile doctorilor locali,am internat-o la Targu-Mures doar pentru analize.Trei zile mai tarziu ,intr-un hol imens, chirurgul care a operat-o pe mama a iesit din operatie si mi-a acordat maxim 3 -4 minute.''Cancer la pancreas, va trai maxim 6 saptamani''.Prietenii mei, in aceeasi zi (dupa-masa), au fost si ei la Mures, pentru o consultatie.Seara fiecare dintre noi avea de facut un anunt: eu, o moarte , ei, o nastere.M-am legat afectiv de copil din acel moment, a fost singurul meu gand care m-a tinut in viata inainte de a ma prabusi total, dupa cele 6 saptamani.Apoi m-am ridicat, m-am reconstruit dupa o formula mai fericita.Durerea m-a maturizat.L-am botezat.La cimitir nu ma mai duc atat de des ca inainte,iar cand dorul de mama ma copleseste merg la el, ne jucam impreuna, coloram impreuna.Cel mai mult ii place sa ne jucam ''de-a masajul'':)
    De la Joa am invatat sa vorbesc senin despre mama.Sunt mandra ca am reusit si binecuvantata ca am cunoscut-o.

    RăspundețiȘtergere
  2. Exista oameni care atunci cand pleaca iti coboara temperatura in suflet, iti ingheata lumina. In intunericul lasat, ti se fac praf visele. Pana cand viata iti da cate un ghiont, iti aminteste ca nu se opreste ca tu sa-ti plangi durerea, te invata sa-ti faci ochii roata si sa strangi mainile celor dragi. Ingropi atunci durere si amintiri intr-un colt de suflet si lasi sa vina peste tine un alt anotimp. In care toate vor inflori a speranta.

    RăspundețiȘtergere
  3. De cate ori cineva drag ne paraseste o particica din noi pleaca in neant cu cel drag. Ne vom regasi in eternitate cu cei dragi, pana atunci dainuie amintirea.

    RăspundețiȘtergere